"Dacă poţi să-ţi trăieşti viaţa cu iubire, bucurie şi umor, atunci ai învins!"

Colocviului Internaţional de Fizică „Evrika! – Cygnus
„Fizica şi tehnologiile moderne”
Ediţia a XXII-a
Chişinău, 25-27 august 2016
 
        Arhimede, cerea un punct de sprijin, ca să urnească Lumea din loc. Şi a urnit-o, a trimis-o la şcoală, unde a învăţat-o să fie creativă, să stăpânească Forţele Cosmice.
În 1991 doi fizicieni inimoşi din Brăila, Emilian şi Florinela Micu, susţinuţi de prietenii lor, au fondat o revistă de fizică „Evrika!”, destinată elevilor din învăţământul preuniversitar, care a început să adune în jurul ei inimile fizicienilor din România şi Republica Moldova. După care ei s-au gândit să-i adune pe fizicieni şi fizic, organizând un Colocviu Naţional de Fizică „Evrika!”.  În 2006, alţi doi fizicieni inimoşi, de data aceasta de la Suceava, Romulus Sfichi şi Victor Şutac, au înfiinţat o nouă revistă de fizică de acest gen, „Cygnus”, cu palierul ei de tematici. În scurt timp, fizicienii de la Brăila şi Suceava şi-au unit eforturile şi au extins spaţiul Colocviului „Evrika! – Cygnus”  de la nivel naţional la cel internaţional, acesta desfăşurându-şi lucrările în diferite localităţi din România, de două ori în localităţi din Republica Moldova. În 2003 la Chişinău se înfiinţează revista, „Fizica şi tehnologiile moderne”, orientată spre elevii şi profesorii liceelor şi gimnaziilor. La ultima ediţie a Colocviului, ce a avut loc la Iaşi în toamna anului trecut , s-a hotărât ca ediţia a XXII-a să aibă loc la Chişinău, sub egida de acum a trei reviste româneşti de fizică. Nimic nu uneşte în eforturile lor pe oameni ca ştiinţa, zicea Poincare, în felul acesta se va face încă un pas pentru dezvoltarea, perfecţionarea şi modernizarea învăţământului românesc. Şi-a asumat răspunderea de a organiza acest forum ştiinţific Universitatea Tehnică a Moldovei.
La ediţia curentă a Colocviului, lucrările se vor desfăşura în cadrul a şapte secţiuni:
1.  Fizică şi astrofizică modernă;
2.  Tehnologii moderne în ştiinţă şi tehnică;
3. Matematică aplicată şi tehnologii informaţionale în fizică;
4. Tehnologii moderne educative;
5.  Metode şi mijloace experimentale moderne de învăţământ;
6. Învăţământ interdisciplinar integrat: fizică, chimie, biologie, etc.;
7.  Istoria fizicii şi tehnicii.
 
În programul manifestării este inclusă şi o masă rotundă privind viitorul fizicii în lume şi în arealul de cultură românesc.
Este ştiut că fizica a atins cele mai înalte culmi graţie faptului că s-a înfrăţit de la bun început cu  matematica, dăruind astfel lumii lumină, inteligenţă şi putere. Şi la Colocviul de faţă fizica se înfrăţeşte cu matematica şi tehnologiile informaţionale. Participanţii la Colocviu sunt dintre cei care înainte de a urca pe Piscul Profesional, au urcat pe Piscul Omeniei, nu aleargă după averi, ci slujesc cu devotament ştiinţei, adevărului ştiinţific, care, în adâncurile sale se înfrăţeşte cu frumosul. Astfel ei au conştientizat că generaţiilor ce vin trebuie să li se pregătească drept zestre pânza ştiinţelor naturii (a fizicii, chimiei, biologiei- locomotiva progresului), tivită cu firul de borangic al matematicii şi informaticii, bine ghilită1  în Ozana literaturii şi Artei şi uscată la boarea de vânt a umorului şi al autoironiei savante, semne distinctive ale unor inteligenţe înalte. (Idei promovate de gazda Colocviului, Universitatea Tehnică a Moldovei) Numai în felul acesta putem spera ca Luceferii ştiinţei naţionale să strălucească tot  mai viu. Dăinuiesc peste secole numai popoarele creative, care procesează noi şi noi cunoştinţe.
Colocviul de fizică trebuie să devină o adevărată pârghie a lui Arhimede, care să plaseze enorme blocuri ale cunoaşterii în Piramida Culturii.
 
Comisia de organizare